Neurastenia în general se considera ca are un caracter reversibil şi ca în marea majoritate a cazurilor remisiunile sau vindecarea cu recuperare totala a capacitaţii de munca constituie o realitate evidenta. Totuşi un anumit procent poate avea o evoluţie trenanta , astfel în evoluţia neurasteniei sau evidenţiat trei stadii:

Primul stadiu este dominat de astenie şi tulburari emoţionale induse de situaţii traumatizante iar pe masura evoluţiei simptomatologia astenica se extinde şi predomina asupra tulburarilor emoţionale.

Stadiul al doilea cu agravarea simptomatologiei astenice şi a tulburarilor neurovegetative apare atunci cand nu se obţine o remisiune în doua trei luni. In aceasta faza se ajunge în condiţiile în care psihotrauma persista sau tensiunea psihica nu este înlaturata. Evoluţia treneaza şi se poate prelungii pe o durata de ani.

Stadiul al treilea – acest stadiu îmbraca de obicei aspectul unei dezvoltari nevrotice susţinuta de persistenţa factorilor psihotraumatizanţi şi de personalitatea premorbida a bolnavului. în aceasta faza apar frecvent modificari caracteriale: şovaiala, reţinere, reacţia de aparare de aspect pasiv lipsa de iniţiativa, care se împletesc cu fondul depresiv.

Aceste modificari caracteriale nu perturba structura capacitaţii de inserţie sociala, întrucat bolnavul recunoaşte aceste manifestari şi analizeaza critic şi neliniştit trasaturile sale noi. Preocuparile hipocondriace se manifesta sub forma aprecierilor cu totul disproporţionate ale starii de sanatate sau a convingerii de existenţa unei boli grave incurabile.

Prognosticul este favorabil în majoritatea cazurilor ca şi în cele cronice deoarece neurastenicul nu-şi modifica în mod esenţial caracterul, personalitatea pastrand capacitatea unor relaţii apropiate normalului.

Tratament

Este bine ca de la inceput bolnavul sa se prezinte la un medic internist pentru a exclude posibilitatea unei tuberculoze pulmonare, anemii infectii de focar, boli cronice (insuficienta hepatica). In general, boala poate fi evitata priuntr-un tratament profilactic, iar daca si-a facut deja simtita prezenta, printr-un tratament medicamentos si prin unul balneofizioterapic.

In primul rand, nu trebuie neglijata viata sufleteasca a bolnavului. Trebuie cautat adesea, cu tact si persevernta, in trecutul bolnavului, adesea uitate, traumele psihice, necazurile, situatii conflictuale, carora bolnavul adeseori nu le da atentia cuvenita. Cu atat mai bine cu cat conflictele pot fi indepartate, iar problemele sufletesti rezolvate.

In-tro prima faza, atentia trebuie sa se indrepte asupra asigurarii unei corectari necesare in familie sau la locul de munca. La fel de importanta este si inlaturarea insomniei prin corectarea somnului. Se poate merge pana la schimbarea locului de munca; se vor evita in general, cu toate muncile care necesita un plus de incordare (munca cu publicul, cu cifre, manuirea banilor, a gestiunii, muncile de raspundere ).

Bolnavul trebui sa se accepte temporar o munca mai usoara, care sa nu-i produca emotii sau un surmenaj fizic ori intelectual. In ajunul bilanturilor examenelor, bolnavul este bine sa nu fie asaltat de griji, probleme. In perioada tratamentului este strict interzisa munca de noapte. La inceputul tratamentului este bine sa se inlature infectiile de focar, tulburarile glandulare, starile dispeptice, care pot declansa sau intretine boala si impiedica eficacitatea tratamentului.

Se va corecta o posibila alimentatie defectuoasa sau insuficienta, precum si o anemie sau o insuficienta hepatica. De asmeni, se vor asana infectiile de focar dentare, amigdaliene, sinuzale, anexiale.

Regimul de munca:

Regimul de munca trebuie adaptat dupa puterile bolnavului. Este obligatorie respectarea unui regim rational de munca si a unui ritm succesiv repaus-munca. Igiena locului de munca, ambianta placuta, au o mare influenta asupra neuroastenicului. Igiena personala si corporala, a imbracamintii trebuie strict respectata, fiindca bolnavul este adesea cuprins de delasare-care, la randul ei, produce un efect negativ asupra moralului. Este bine daca bolnavul poate practica sporturi in natura (inot, schi, excursii montane, patinaj, canotaj) pentru capatarea unei bune conditii fizice. Folosirea factorilor naturali de calire-aer, apa, soare-traiul in natura, in aer liber, cura de odihna, de altitudine medie plimbarile placute si neobositoare pe jos, toate asta fac cu putinta o vindecare mult mai rapida a nevrozei astenice.

Igiena sufleteasca, morala si intelectuala, reprezinta un mijloc sigur de vindecare a neurasteniei. Evitarea conflictelor, emotiilor, certurilor si a tuturor incordarilor care influenteaza in rau viata sufleteasca a bolnavului, trebuie urmarite cu abilitate, De aceea, una din cele mai importante masuri este corectarea sau parasirea temporara a ambiantei care a dat nastere sau care continua sa intretina o stare sufleteasca nedorita. Este bine ca bolnavul sa nu practice jocul de carti sau de noroc, care zdruncina emotivitatea bolnavului.

 Tratamentul dietetic:

Se va avea in vedere hranirea subtantiala a bolnavului, cu atat mai mult cu cat acesta sufere de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mancare. Se vor suprima pentru o vreme alcoolul, condimentele, excesul de carne, conservele. Uneori este mai bine ca bolnavul sa ia mai multe mese pe zi, dar mai usoare, la intervale de 5-6 ore una de alta, mai ales in starile dispeptice. Se vor administra vitamine (mai ales A, B1, B6, B11, C). Fumatul , daca nu poate fi sistat, trebuie mult redus.

 Igiena sexuala:

Se va aplica de la caz la caz. Oricum, trebuie evitate cu grija excesele dar si abstinenta indelungata. Impotenta sexuala trebuie neaparat remediata in mod precoce si energic, ea putand declansa o reactie nevrotica ambilor parteneri. Lipsa de apetit sexual, de interes, nu trebuie sa ne ingrijoreze la un nevrotic. Ea este aproape intotdeauna prezenta la o nevroza mai avansata si este totdeauna trecatoare. Rezolvarea poate fi gasita cel mai adesea intr-o discutie atenta si sincera intre cei doi parteneri, urmata de corectarea unor situatii care nu sunt de loc nerezolvabile.

Tratamentul medicamentos:

Prin tratament medicamentos cu tranchilizante, se acorda bolnavului un ajutor pretios si esential in restabilirea energiei nervoase pierdute. Tratamentul medicamentos trebuie intotdeauna individualizat. In general, tratamentul prin medicamente se indreapta spre trei tinte principale:sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca somnul.

Pentru calmare se folosesc calmante usoare (tranchilizante minore) ca: ciclobarbital, bromoval, luminal (in doze mici), carbaxin. Pentru corectarea somnului si inlaturarea insomniei se folosesc in primul rand barbituricele: Ciclobarbital, Dormital, Luminal (asociat cu scopolamina-Scoponal). Efectul cel mai bun se obtine prin asocierea acestor barbiturice cu tranchilizante majore, cu medicamente deconectante (Clorderlazin, Nozinan). Se mai poate asocia cu Fenergan (Romergan, Alergan). S-amai folosit cu succes tratamentul cu novocaina injectata intravenos lent dintr-o solutie de 1%, mai ales la bolnavii cu cenestopatii. Se mai pot asocia cu calmantele, analgezice de tipul piramidonului, algocalminului. Se mai folosesc injectii intravenoase de bromura de calciu; preparate cu fosfor, arsenic si fier, extracte de ficat, complex B.

La bolnavii cu un deficit ponderal si cu inapetenta, s-a aplicat cu o cura de hidrazida, care a imbunatatit starea psihica si a readus pofta de mancare. Se mai recomanda calciu glicerofosfat, hexafosfat, insulina in doze mici (5-10 u), vitaminele B1, C, hemedonina, extracte de corticosuprarenala (Cortigen, Cortizon), acid glutamic sau glutaminol. In starile de insomnie si excitatie motorie, se utilizeaza sedonalul, pasifloralul. Somnoterapia medicamentoasa (amital sodic) sau electrosomnul.