Atacul de panica. Generalitati

Un atac de panica se caracterizeaza printr-un acces brusc si intens de frica sau anxietate. Aceste episoade pot deveni repetabile in special atunci cand revin conditiile care l-au declansat. O persoana care a avut un atac de panica intr-un anumit context, poate dezvolta fobii legate de acel context. Astfel, atacul de panica poate avea un impact major asupra vietii cotidiene daca nu se primeste tratament corepunzator si la timp. In cazurile grave se poate ajuge la autoizolare sau chiar depresie cu toate consecintele acesteia.

Exista insa posibilitatea ca o persoana sa manifeste atacuri de panica fara insa a dezvolta ulterior tulburarile legate de atacul de panica.

Adesea, primul atac de panica este declansat de boli fizice, un stres major, anumite medicamente, consum exagerat de cofeina sau chiar locuri aglomerate (magazine, stadioane) sau pur si simplu fara o cauza aparenta. Persoanele care au trecut printr-un atac de panica dezvolta frica de a mai trece prin aceasta experienta (anxietate anticipativa) si evita activitatile sociale (agorafobia). Aproximativ jumatate din persoanele care au tulburari legate de panica au agorafobie. Agorafobia este definita ca reprezentand anxietatea resimtita de subiect atunci cand se afla in locuri sau situatii din care ar fi dificil sau jenant sa iasa sau in care nu dispune de un ajutor din afara in cazul producerii unui atac de panica neasteptat. Izolarea interfereaza cu serviciul si cu relatiile interpersonale, in special cu rude si prieteni apropiati.

Fenomenele semanatoare cu atacul de panica pot aparea si in cursul altor tulburari anxioase, cum ar fi fobia sociala sau claustrofobia.

Desi atacurile de panica sunt relative asemanatoare intre ele, acestea pot avea loc in urmatoarele trei tipuri de situatii:

• Neasteptate- un atac de panica ce are loc fara avertisment si fara motiv aparent.
• Situational- un atac de panica ce apare intr-un set anume de circumstante. De exemplu, persoana manifesta simptomele cand se afla intr-o multime de oameni.
• Predispuse situational- - persoana poate manifesta atacuri de panica intr-o anumita situatie sau in acelasi context situational, nu manifesta manifesta atacuri de panica.

Atacurile de panica pot avea loc si noaptea, in somn. Se estimeaza ca cca. 50-70% dintre persoanele care au atacuri de panica ziua, se trezesc brusc din somn intr-o stare de anxietate, fara o cauza aparenta si pot avea toate simptomele unui atac de panica.

Totusi, mai greu de dus decat atacul de panica in sine sunt ingrijorarile si temerile legate de acesta (cu alte cuvinte, daca ne panicam ca o sa ne panicam). Acestea reprezinta contextul care readuce si sustine atacurile de panica. Aceasta se intampla atunci cand cineva are palme transpirate sau ii este cald iar acest lucru ii aminteste de atacul de panica de care se teme atat. Incepe astfel sa se teama ca nu cumva sa aiba iar un atac de panica. Toata aceasta anticipare il tensioneaza si provoaca, in final, chiar atacul de panica pe care incerca sa-l evite.

Simptomele atacului de panica

Un atac de panica debuteaza cu fenomene ingrijoratoare pentru subiect dar in fond nepericuloase. Aceste manifestari ale atacului de panica dureza de obicei cateva minute (10 – 30 minute) si pot mima un infarct.

Sunt insa boli care pot avea simptome asemanatoare cu cele ale atacului de panica, cum ar fi schizofrenia, consumul de droguri, abuzul de alcool sau medicamente, stresul post traumatic.

Un atac de panica debuteza brusc si fara nici un motiv aparent. Principalele manifestari sunt:

• respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de sufocare
• batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii - palpitatii
• angina pectorala (durere in piept)
• transpiratie
• greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
• vertij (ameteala), tremor, nesiguranta
• acufene (tiuituri in urechi)
• frisoane sau valuri de caldura
• frica de moarte si pierderea controlului
• senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate

Dar principala manifestare a atacului de panica ramane sentimentul de frica, teroare, sentimentul ca se va produce ceva ingrozitor. Intensitatea maxima dureaza circa 10 minute iar in cca. 30 minute ar trebui sa dispara majoritatea manifestarilor atacului de panica. Trebuie consultat imediat un medic specialist daca simptomele nu dispar intr-o ora pentru ca exista posibilitatea sa nu fie un atac de panica.

Atacul de panica. Cauze

Exista teoria ca sitemul de alarma al organismului se declanseza fara a fi necesar. Cauza exacta a tulburarilor legate de panica nu este cunoscuta. Se crede ca este rezultatul unui dezechilibru intre substantele chimice ale creierului (neurotransmitatori) sau poate fi datorat unui cumul de factori dintre care cel mental nu este de neglijat. De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la alta (genetic). Copii cu parinti cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare.

Atacul de panica poate fi declansat de:

• folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
• o operatie cu anestezie generala
• folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor de inima) sau intreruperea brusca a unui tratament medicamentos (pentru anxietate si insomnie)
• ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate
• ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de alcool
• o nastere in trecutul apropiat
• un nivel mare al stresului timp indelungat (stres cronic)
• fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)

Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi favorizate si de o anumita conditie medicala:

• disfunctii tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
• afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala (valva mitrala prezinta un defect care ii deterioreaza functionarea normala)
• tulburari neurologice (epilepsie)
• astm bronsic (stare patologica in care exista o nevoie intensa de aer, evacuarea acestuia din plamani facandu-se cu greutate)
• afectiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructiva cronica)
• intreruperea medicatiei pentru bolile cardiace
• depresia
• anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva

Odata declansat primul atac de panica, acestea pot deveni ciclice daca circumstantele nu sunt indepartate (droguri, alcool, cofeina, stres etc) si nu este aplicat deindata un tratament corespunzator.

Daca uneori primul atac de panica survine ca urmare a unor actiuni determinante (consum exagerat de nicotina, cofeina etc.), alteori intervine in timpul unor activitati de rutina fara o cauza directa. De cele mai multe ori insa acest prim atac de panica apare pe fondul unei perioade incarcate de stres (boala, familie, viata sociala).

In special la persoanele predispuse la atacul de panica, acestea pot reveni chiar daca a fost indepartata cauza directa sau indirecta. Aceste reveniri pot fi usoare sau severe precum si la perioade de timp neregulate.

Tratamentul atacului de panica

Dupa cum am mai spus, un atac de panica in general nu prezinta un pericol imediat. Totusi in cazul in care durata acestuia depaseste o ora, trebuie consultat imediat un medic specialist. Este dificil de deosebit simptomele atacului de panica de cele ale infarctului miocardic sau a unei alte probleme medicale serioase. Daca o persoana are simptomele atacului de panica trebuie sa consulte un medic pentru a inlatura alte cauze medicale.

Odata diagnosticul stabilit cu certitudine, in functie de graviatea atacurilor de panica, tratamentul corect se poate stabili de catre medicul psihiatru (tratament mdicamentos) sau psiholog (psihoterapie comportamentala).

Tratamentul medicamentos consta in administrarea de depresive, se prescrie numai de catre medic si nu face obiectul prezentului articol.

Tratamentul psihoterapeutic al atacului de panica poate fi diferit in functie de cat de profund se doreste sa fie rezultatul - in psihoterapie se poate urmari simpla diminuare/oprire a simptomelor, precum si gasirea cauzei care a determinat primele atacuri de panica. Tratamentul psihoterapeutic se bazeaza pe terapia comportamentala si se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si comportament.

Tratamentul psihoterapeutic bazat  pe terapia comportamentala este cea mai eficienta terapie pentru tulburarile cauzate de panica si consta in educarea, instruirea pacientului. Astfel, acesta trebuie constientizat de gravitatea minora a atacurilor de panica, trebuie sa recunoasca si sa stapaneasca prin diferite tehnici manifestarile atacului de panica. Tehnicile de relaxare, folosite in timpul atacului de panica pot reduce substantial manifestarile acestuia, reduc eficient tensiunile psihice.

In concluzie, tratamentul pentru atacul de panica poate cuprinde:

Tratament medicamentos

Se prescrie numai de catre medic si nu face obiectul prezentului articol.

Tratament psihoterapeutic

• terapia cognitiv-comportamentala este cea mai eficienta in tratamentul atacurilor de panica.
• terapia de expunere , un tip de terapie cognitiv -comportamentala
• terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de panica si sa mentina relatii bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si materiale audio ajuta in lupta impotriva atacurilor de panica si anxietatii
• grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de rezolvare a problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica. Exista si forumuri de discutie, realizate on-line pe internet.
• terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste starea de spirit si schimba mersul zilei.
• terapia prin umor a devenit tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si pentru stimularea sistemului imunitar al organismului.

Exercitii de relaxare, folositoare pentru reducerea anxietatii si a stresului. Acestea includ:

• exercitii de respiratie
• relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor individuale de muschi
• masaj, la nivelul umerilor si a gatului
• aromaterapie, care foloseste uleiuri aromatizate (uleiuri esentiale) din plante si care promoveaza relaxarea
• yoga, tai chi, si qi-gong sunt forme de exercitii de meditare. Acestea necesita de obicei instruiri speciale.
• activitatile de relaxare psihica, ajuta la relaxarea mintii si sunt de obicei combinate cu cele de relaxare musculara. Acestea includ:
• antrenamente autogene sunt folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala dupa un stres
• hipnoza pregateste creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau schimba modul de reactie la situatiile stresante
• meditatia implica o respiratie regulata cu frecventa redusa si dureaza 15-20 minute
• imagini artistice ghidate (vizualizare): Prin puterea imaginatiei se ajunge la relaxare si reducerea tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la imaginile proiectate in minte. Se folosesc exercitii simple pentru relaxare si reinvigorare.

Modalitati de auto-ajutor

Informati-va in legatura cu atacurile de panica si cu anxietatea - veti afla ce se petrece in corpul dumneavoastra in timpul atacului de panica si veti realiza ca ceea ce simtiti in acest timp este normal si nu innebuniti.

In cazul in care simtiti apropierea unui atac de panica incercati sa indeparati, daca este posibil, cauzele directe ale acestuia.

O discutie cu alta persoana poate distrage atentia de la simptome si ganduri catastrofice.

Angajarea intr-o activitate fizica poate contribui la descarcarea energiei suplimentare produsa de adrenalina dar si la abaterea atentiei de la gandurile negative.

Evitati cofeina, fumatul, alcoolul, medicamentele care contin substante stimulante - acestea pot provoca atacuri de panica persoanelor care sunt deja predispuse la asa ceva.

Invatati sa va controlati respiratia - hiperventilatia provoaca unele senzatii (cum ar fi ameteala, apasare in piept) care apar in timpul atacurilor de panica. Respiratia profunda, abdominala, poate fi o unealta eficienta impotriva aparitiei si impotriva prelungirii atacurilor de panica. Tehnicile de respiratie pot fi insotite de autosugestii linistitoare prin repetarea in gand a acelor sugestii cu caracter calmant. ("calm, liniste, destindere”,”pot face fata acestei stari”, „totul va trece si ma voi relaxa”)

Folositi tehnici de relaxare - atunci cand sunt exersate regulat, tehnicile de relaxare precum yoga, meditatia, relaxarea progresiva a muschilor intaresc capacitatea organismului de a se relaxa - adica o reactie opusa atacului de panica.

Starile emotionale reprimate (mai ales ostilitatea) reprezinta o cauza importanta a tulburarilor anxioase.

Adesea starile de panica sunt generate de sentimente de frustrare, ostilitate sau disperare, sentimente pe care subiectul si le-a reprimat.

Pentru a contracara acest tip de factori generatori de anxietate:

• invatarea subiectului sa recunoasca simptomele datorate unor stari emotionale reprimate;
• identificarea starilor afective ca atare;
• deprinderea pacientului de a-si manifesta deschis emotiile;
• invatarea subiectului sa comunice celorlalti ceea ce simte.

Centrul Medical REVIMED-Va ofera cele mai efective metodici de psihoterapie - pentru echilibrul sufletului dumneavoastra!